Paşi spre iertare

Cu toţii tânjim după relaţii profunde şi pline de dragoste cu cei din jurul nostru. Dar cu toţii am avut parte totodată şi de răniri sau poate chiar abuz din partea altora. Este dureros şi avem de suferit în urma acestor răni sau abuzuri. Aşa cum vătămările corporale pot să se infecteze şi mai apoi să provoace infecţii, la fel şi rănile din inimile noastre pot conduce la amărăciune, dacă nu luăm măsuri. Timpul nu vindecă toate rănile!
Ca reacţie la aceste răniri, ne retragem în noi şi clădim ziduri de apărare. Prin urmare nu mai lăsăm pe nimeni să se apropie de noi şi ne izolăm. Ori răspundem cu mânie, sau purtăm ranchiuna şi căutăm răzbunare. În consecinţă gândurile noastre se învârt doar în jurul problemei şi ne paralizează.
Cu astfel de strategii încercăm să ne protejăm de alte abuzuri, dar în sfârşit ajungem să ne rănim şi mai adânc. Ba mai mult, dacă suntem răniţi, nu suntem capabili să îi tratăm pe alţii cu dragoste- Oameni răniţi rănesc oameni.

Singura şansă de ieşire din acest cerc vicios este iertarea, care poate fi foarte dificilă în mod special în urma unor experienţe ce au provocat dureri semnificative. Însă dacă nu iertăm, rămânem legaţi de persoanele, care ne-au rănit şi de trecut. Aceasta deoarece nu putem să uităm pur şi simplu experienţele dureroase, ci putem doar încerca să reprimăm amintirile. Dar Dumnezeu vrea sa fim liberi- eliberaţi de durere, eliberaţi de amărăciune, eliberaţi de dorinţa de răzbunare şi eliberaţi de trecut.

Ce este iertarea?

Iertarea este decizia de a renunţa la reproşuri şi acuzaţii împotriva celeilalte persoane. În loc să fiu eu acela, care judecă, mă încred în Dumnezeu, Judecătorul drept şi Îl las pe El să decidă, ce se va întâmpla cu persoana cealaltă. Iertarea înseamnă şi că nu mai ţin cont de păcatul aproapelui meu împotriva mea. Cu alte cuvinte m-am împăcat cu consecinţele în urma păcatului lui şi cu adevărul, că nu pot schimba trecutul şi sunt gata acum sa îl eliberez pe aproapele meu de vina sa împotriva mea.
Aceasta este întru totul decizia mea. Sunt complet independent de cealaltă persoană. Indiferent dacă şi-a cerut iertare sau nu ori dacă este prezentă sau nu. Nu suntem dependenţi de persoana, care ne-a rănit.
Deşi iertarea este benefică celeilalte persoane, este în primul şi în primul rând spre binele meu propriu. Atunci când iertăm, devenim liberi de sentimente negative, cum ar fi teama, supărarea sau amărăciunea şi putem astfel sa fim vindecaţi şi întregi din nou.

Paşi spre iertare

Uneori luăm scurtături atunci când declarăm repezit iertare, dar mai apoi realizăm că au mai rămas nişte rămăşiţe de durere în inimile noastre. Aşadar cum putem ierta în întregime? Următorii paşi ne conduc prin procesul de iertare.

Primii trei paşi îi vom urma cu grijă, în mod ideal alături de o persoană, care să ne ajute.

1. Ce s-a întâmplat?

• Descrie cât mai concret posibil ce s-a întâmplat.
• Greşeală tipică: Rămânem la modul general si inconcret.

2. Ce m-a rănit? Cum m-am simţit?

• Sentimentele sunt importante şi sunt o parte din noi.
• Greşeală tipică: Sărim peste acest pas şi rămânem obiectivi şi neutrii.

3. Spune-i nedreptăţii pe nume

• Nu încerca să ameliorezi prin cuvinte sau să justifici greşeala celuilalt. Ci exprimă clar şi concis în ce fel cealaltă persoană ţi-a greşit, fie prin ceea ce a făcut, fie prin ceea ce a omis să facă.
• Greşeală tipică: Justificăm persoana cealaltă (dar unde nu este păcat, nu este nici iertare).

Mai apoi mergem în rugăciune şi aducem totul înaintea Domnului.

4. Plânge nedreptatea suferită lui Dumnezeu

• Mergem înaintea lui Dumnezeu, Judecătorul, şi ridicăm plângere înaintea Lui. Ne golim inima înaintea lui Dumnezeu şi ÎI spunem Lui punctele principale prin care am trecut în primii trei paşi.
• Greşeală tipică: Sărim peste acest pas, sau ne ascundem emoţiile faţă de Dumnezeu.

5. Declară iertare

• Iar acum declarăm iertare („Iert pe ___ pentru ___”) şi luăm hotărârea să lăsăm tot cazul în mâinile lui Dumnezeu.
• Greşeală tipică: Îi spunem noi lui Dumnezeu, ce să facă cu persoana, care ne-a rănit (cu alte cuvinte, blestemăm persoana cealaltă). Sau spunem, că vrem sa iertăm („Doamne, ajută-ma să iert”), dar defapt nu luăm decizia concretă.

A aduce plângere împotriva nedreptăţii înaintea lui Dumnezeu

Dumnezeu este Judecătorul şi noi avem dreptul să aducem plângere împotriva nedreptăţii înaintea Lui. Putem fi siguri, că El va face dreptate şi va judeca pe toţi - aceasta nu este lucrarea noastră. Nu avem dreptul să dăm altora „plata cuvenită” sau să ne răzbunăm.
La fel cum depunem plângere înaintea unui judecator din această lume, putem să depunem plângere şi înaintea lui Dumnezeu. Nu e nevoie să ne temem, că L-am putea ofensa pe Dumnezeu, ci putem să fim intru totul oneşti şi să ne dezvăluim sentimentele. După ce am terminat, dăm drumul tuturor acuzaţiilor şi lăsăm situaţia în mâna lui Dumnezeu. Nu continuăm în a judeca cealaltă persoană, ci lăsăm judecata în mâna lui Dumnezeu.

Alte câteva sugestii

Ia în considerare ajutorul unei alte persoane

Deoarece suntem tulburaţi, este greu să trecem prin procesul de iertare singuri fără să omitem unele aspecte. Recurge aşadar la ajutorul unei persoane, care să parcurgă cu tine aceşti paşi şi care să te sprijine în rugăciune.

Vina noastră

Când suntem râniţi, tratăm la rândul nostru, în mod intenţionat, pe cei din jur într-un mod neadecvat şi păcătuim împotriva lor. E important să nu ignorăm aceste acţiuni, ci să ne pocăim de greşeala noastră, cerându-ne iertare. Orice îţi trece acum prin minte cu privire la acest punct este bine să clarifici cât mai curând posibil.

Iertându-mă pe mine însumi

Uneori suntem frustraţi de noi înşine, sau ne învinuim singuri pentru ceva anume. Dumnezeu ne oferă o cale spre iertare şi curăţire în Isus Hristos. A mă ierta pe mine însumi înseamna să accept darul Său şi să îl aplic mie.

Iertându-L pe Dumnezeu

Uneori avem ganduri negative faţă de Dumnezeu, sau suntem supăraţi pe El. Dumnezeu nu greşeşte niciodată, prin urmare nu putem să Îl iertăm. Dar e important să dăm drumul frustrăriilor şi gândurilor negative împotriva Sa.

Rămânând ferm în decizia de iertare

În cazul în care vechile sentimente vor reapărea, adu-ţi aminte, că ai hotărât să ierţi şi aceste sentimente vor dispărea. Totuşi este posibil să mai existe alte aspecte ale rănii suferite sau alte straturi mai profunde, aspecte sau straturi pe care nu le-ai luat în considerare de prima dată. În acest caz putem trece din nou prin procesul de iertare, pâna ce toate domeniile sunt vindecate deplin.

Examinându-mă pe mine

Ia-ţi două minute şi întreabă-L pe Dumnezeu următoarele întrebări, notând ce iţi trece prin minte:

Doamne, pe cine trebuie să iert?
Ia-ţi timp si ascultă-L pe Dumnezeu şi treci prin toate relaţiile (părinţi, familie, rude, prieteni, vecini, colegi, profesori, lideri, tu, Dumnezeu,...) In ce fel am fost rănit? De către cine?

Sugestii spre a descoperi, dacă relaţia cu o anumită persoană este sanatoasă sau încă ruptă dintr-un anumit punct de vedere:

• Gândeşte-te la acea persoană: Poţi să îi doreşti din toată inima ce este mai bun?
• Imaginează-ţi că întâlneşti persoana pe stradă: Cum te-ai simţi? Se mai ascund încă resentimente în tine?

Practică

Care răni vreau sa le dezvăluiesc prima dată?
Cine să mi se alăture în acest proces? Clarifică specific cum vei continua!